Vizita de vineri

Azi am primit vizita lui “Her Panaitescu”, un mare trainer in marketing-ul online si cel mai mare strateg si pasionat in pozatul rozatoarelor de camp. Atat de pasionat incat isi va vopsi masina in culori de camuflaj – varianta editie limitata – si o va invata sa-l urmeze tiptil, dupa copaci.

Calmul si relaxarea lui sunt molipsitoare, deci aveti grija cand va intalniti cu el, sa nu cumva sa fiti sub presiunea vreunui deadline. In imagine, intre o discutie amicala si un ochi aruncat la colegii preocupati sa rezolve un meci de Fifa 2009.

Later Edit. Putin mai tarziu a aparut si Vali Petcu (Zoso), insa este exact opusul lui Doru. Intalnirile cu el sunt putin mai scurte decat stationeaza personalul in Halta Traian.

Din nou Bulgaria

Aceeasi statiune (Nisipurile de Aur), alt hotel: Melia Grand Hermitage.

Pentru a evita incidentul de acum doi ani, am lasat masina in parcarea amenajata la subsolul hotelului. Desi pretul a fost putin cam mare, am preferat totusi aceasta alternativa ca sa evit situatia in care imi vizitam masina mai des dacat imi vizitam camera.

Hotelul este unul dintre cele mai mari din statiune, daca nu cumva chiar cel mai mare. Din cate am inteles de la personalul hotelului am fost cam 1000 de turisti cazati, peste 90% romani. Continue reading Din nou Bulgaria

Un gand de sarbatori

Doua fotografii facute anul trecut, de Pasti, in vizitele mele pe la manastirile din Bucovina.

Un lucru interesant, desi scrijeliturile de pe peretii bisericii Manastirii Sucevita ar putea fi catalogate ca “vandalizari”, daca le urmaresti cu atentie vei vedea ca unele dateaza de foarte multi ani, unele sunt scrise cu litere chirilice iar unele dintre ele apartin probabil unor turisti straini, pentru ca numele nu prea se aproapie de clasicele “Ion si Maria”.

Desi proprietarii “semnaturilor” au disparut demult dintre noi, insemnarile lor au ramas. Sa fi fost oare primele incercari de socializare?

Un gand bun si un Paste Fericit tuturor!

Computex Taipei – 5 zile in 5 idei


Orasul. Am ajuns in oras destul de tarziu, in jur de ora 19.00 (ora lor) dupa un zbor obositor de aproape 17 ore. Se pare ca majoritatea isi incepe programul foarte dimineata iar incepand cu ora 17.00, strazile se umplu de masini, scutere si pietoni. “Scuteristii” au locul lor rezervat la plecarea de la semafor, evident pleaca primii.
Aproape in fiecare colt de strada se prepara mancare, incepand de la briose, pui, rate prajite in ulei si asezate stive in vitrine sau legume pe plita pregatite pe tarabele improvizate pe trotuar, restaurante pentru toate categoriile si pentru toate gusturile sau deja cunoscutele McDonald’s si KFC. Magazinele de produse electronice sunt la tot pasul, cafenele, confectii, florarii, mici piete de fructe, totul ingramadit astfel incat iti este aproape imposibil sa remarci totul la o singura plimbare prin zona. Ca shopper sau ca si simplu turist este o experienta unica. Evident nu tot orasul arata asa ci doar arterele comerciale.
Bulevarde largi de sase benzi strabat orasul, transportul urban are o infrastructura impresionanta, practic ai cel putin 4-5 alternative de a ajunge dintr-un punct intr-altul. Traficul rutier este haotic insa nu auzi pe nimeni injurand sau claxonand excesiv. Asa cum remarcase la intoarcere vecinul meu de scaun in avion (un norvegian), taivanezii se atentioneaza intre ei cu un claxon scurt iar europenii cu doua claxoane lungi (claxonul fiind exprimarea vie a nervozitatii).
Cladiri inalte din beton si sticla si foarte rar cate o oaza de verdeata – un mare minus pentru clima lor calda-umeda si aerul extrem de poluat. Intr-un astfel de oras te simti cu adevarat mic..  sau poate era doar o senzatie de-a mea. Totul este intr-o continua agitatie pana pe la orele 22.00 cand strazile se golesc si totul capata o alta dimensiune. Continue reading Computex Taipei – 5 zile in 5 idei

Mi-am luat-o de 1 aprilie

Pur si simplu nu am mai stat sa ma gandesc ce zi este, sa analizez, sa rog pe altcineva sa acceseze site-ul sau sa fac alte verificari. Am deschis site-ul si am vazut negru in fata ochilor (la propriu si la figurat) atunci cand am vazut asta:

pcfun-rip.jpg

Ce sa zic, felicitari baietilor de la web (George, Dan) lui Geo si lui Traian care s-a dovedit a fi un bun actor alimentand si mai mult disperarea mea in cele cateva minute care au trecut pana ce mi-au dezvaluit farsa 🙂

madalindurca.ro a implinit un an

Anul trecut pe 21 februarie salutam blogosfera. Cred ca a fost cel mai greu post pe care l-am scris vreodata…

In decursul unui an am postat de 54 de ori si am primit aproape 120 de comentarii (sper ca am numarat corect) exceptand trackback-uri si propriile mele comentarii. Destul de putine posturi comparativ cu cea mai mare parte a bloggerimii, insa aceasta frecventa destul de modesta a fost asumata de la bun inceput.

Doresc sa le multumesc tuturor celor care au comentat pe acest blog, celor care mi-au dat referinte pentru unele dintre posturi si celor care m-au adaugat in blogroll.

Nu in ultimul rand, iti multumesc tie pentru ca citesti acest blog si pentru cel de-al doilea an de existenta iti promit sa scriu mai des despre marketing, oameni si companii.