Computex Taipei – 5 zile in 5 idei


Orasul. Am ajuns in oras destul de tarziu, in jur de ora 19.00 (ora lor) dupa un zbor obositor de aproape 17 ore. Se pare ca majoritatea isi incepe programul foarte dimineata iar incepand cu ora 17.00, strazile se umplu de masini, scutere si pietoni. “Scuteristii” au locul lor rezervat la plecarea de la semafor, evident pleaca primii.
Aproape in fiecare colt de strada se prepara mancare, incepand de la briose, pui, rate prajite in ulei si asezate stive in vitrine sau legume pe plita pregatite pe tarabele improvizate pe trotuar, restaurante pentru toate categoriile si pentru toate gusturile sau deja cunoscutele McDonald’s si KFC. Magazinele de produse electronice sunt la tot pasul, cafenele, confectii, florarii, mici piete de fructe, totul ingramadit astfel incat iti este aproape imposibil sa remarci totul la o singura plimbare prin zona. Ca shopper sau ca si simplu turist este o experienta unica. Evident nu tot orasul arata asa ci doar arterele comerciale.
Bulevarde largi de sase benzi strabat orasul, transportul urban are o infrastructura impresionanta, practic ai cel putin 4-5 alternative de a ajunge dintr-un punct intr-altul. Traficul rutier este haotic insa nu auzi pe nimeni injurand sau claxonand excesiv. Asa cum remarcase la intoarcere vecinul meu de scaun in avion (un norvegian), taivanezii se atentioneaza intre ei cu un claxon scurt iar europenii cu doua claxoane lungi (claxonul fiind exprimarea vie a nervozitatii).
Cladiri inalte din beton si sticla si foarte rar cate o oaza de verdeata – un mare minus pentru clima lor calda-umeda si aerul extrem de poluat. Intr-un astfel de oras te simti cu adevarat mic..  sau poate era doar o senzatie de-a mea. Totul este intr-o continua agitatie pana pe la orele 22.00 cand strazile se golesc si totul capata o alta dimensiune.

dscf1694.JPGOamenii. Un lucru pe care l-am urat intotdeauna in viata de zi cu zi este “zgaitul tamp” din partea unora atunci cand mergi pe strada. Neatentia civila functioneaza in Taipei la toate nivelurile de varsta, o privire scurta, discreta si oamenii isi vad mai departe de drum. Un lucru intelept de altfel intr-o societate atat de aglomerata. Cei mai multi nu o duc tocmai grozav, insa nu auzi pe nimeni plangandu-se si aproape toti zambesc. Cateodata ma simteam stanjenit de amabilitatea cu care eram intampinat la tot pasul, incepand cu personalul hotelului care se grabea sa-mi deschida dimineata usa hotelului cu un zambet larg pe fata, domnisoarele de la restaurant care nu indrazneau sa-si ridice bacsisul de pe masa pana ce nu te ridicai si plecai din restaurant si chiar a vanzatorilor din micile magazine – mi-a luat 30 de minute pana am gasit un card SD potrivit pentru telefonul meu Nokia intr-un magazin si nici macar o clipa vanzatorul nu a dat semne ca e dispus sa renunte. Wally Olins puncta in cartea sa, “On Brand”, ca europenii nu vor reusi vreodata sa bata ospitalitatea asiatica. O remarca pe care abia recent am inteles-o. Peste toate acestea am primit un chestionar din partea hotelului prin care eram invitat sa dau calificative…
Oamenii par sa aiba mai multa rabdare, totul se desfasoara cu calm, intr-un conformism general si nimeni nu considera ca trebuie sa “o ia pe scurtatura” pentru ca timpul lui este mai important decat al celorlalti.

dscf1407.JPGComputex. A fost impartit in trei locatii diferite, insa am reusit sa vad totul abia dupa doua zile. Nu voi incerca sa enumar marcile prezente la Computex pentru ca ar fi timp si spatiu irosit. Eram practic “tras de maneca” aproape de fiecare data cand treceam prin dreptul unui stand, fiecare expozant fiind dornic sa poarte o discutie sau macar sa-ti lase o carte de vizita.
Se pare ca netbook-ul este produsul cel mai vizat de catre producatori, conectivitatea wireless si solutii GPS pentru end-useri sau customizate pentru companii. Nu are rost sa inventez roata spunand ca tendinta generala este de miniaturizare, spatiu mai mare de stocare, viteza de lucru si bineinteles conectivitate. Insa asa cum vad lucrurile in viitorul apropiat industria IT va asimila treptat industria produselor electronice si chiar pe cea a produselor electrocasnice, pentru aceasta din urma fiind poate cea mai buna alternativa de a combate declinul in care a intrat in ultimii doi ani.

dscf1495.JPGIntalnirea de afaceri. Intr-un post acum ceva vreme spuneam despre modul neproductiv in care ne consumam timpul pe la intalniri doar pentru a purta discutii. Se pare ca intalnirile maraton pe care le-am avut au reusit sa bata orice record pe care mi l-am imaginat: 8 intalniri in doar 1 ora si 40 de minute. Si ghici ce?! Nu am simtit deloc nevoia sa cer informatii suplimentare sau lamuriri pe marginea unui subiect. Politetea interlocutorilor mei era covarsitoare: cartea de vizita era oferita cu ambele maini, gest urmat de o plecaciune, oamenii nu se asezau la masa de intalnire daca nu erau invitati sa ia loc, iar discutia era centrata fix pe scopul intalnirii, fara detalii, fara alte amabilitati sau povesti inutile. Personal nu m-as simti deloc confortabil cu un comportament similar la intalnirile din tara (si drept vorbind ar fi putin aiurea), insa discutia centrara pe subiect ar fi de imprumutat, si cat mai repede. Intr-o intalnire cu parteneri asiatici nu este importanta doar politetea lor ci iti recomand sa fi o gazda buna la randu-ti si mai ales sa nu vorbesti mult si fara rost.

dscf1604.JPGImpactul cultural. Nu iti voi povesti despre Taipei 101  sau despre monumentul lui Chiang Kai-Shek pentru ca sunt sigur ca pe internet pot fi gasite materiale mult mai interesante. Prefer sa inchei aceasta ultima idee cu o framantare mai veche de-a mea si cateva recomandari.

Cu multi ani in urma, pe vremea cand nu prea ieseam din tara, ceream impresii unor oameni care vizitau locuri si tari pe care eu le vazusem doar la televizor. Poate ca sunt eu putin mai orientat catre latura spirituala, insa aproape intotdeauna ma dezamageau raspunsurile primite. De exemplu:

Intrebare: “Cum a fost in Japonia? Ce impresie ti-a lasat orasul (Tokio)?”
Raspuns: “Cladiri inalte, viata nene! Aaa…si nu prea mi-a placut mancarea aia…”

Bineinteles, problema raspunsurilor nu era particularizarea, ci faptul ca la asta se rezuma tot.

Cateva recomandari personale:

1. Pentru a intelege o cultura diferita de a noastra trebuie sa ne lepadam de prejudecati dar si de unele obiceiuri de acasa si mai ales intai sa fim atenti la oameni si abia apoi la ce au construit ei.

2. Cauta intotdeauna pe cineva dispus sa iti impartasasca din obiceiurile locale: un ghid, un receptioner sau pur si simplu un necunoscut. De exemplu, “a te distra” in Taipei se reduce la maxim doua optiuni…

3. Fa un research scurt pe net atunci cand urmeaza sa vizitezi o tara straina si afla cate putin din istoria ei, clima, obiectivele turistice sau chiar legile tarii respective. De exemplu, e bine sa stii dinainte ca a fotografia o femeie musulmana in Dubai este interzis.

4. Dormi putin si viziteaza mult. Nu se stie niciodata cand si daca te vei intoarce acolo.

Sunt doar cateva recomandari simple din umila mea experienta turistica, pe care personal le urmez cu sfintenie oriunde m-as duce si chiar imi prind bine.

Your email address will not be published. Required fields are marked *