Curs de publicitate online – partea a doua

Doru incepe o a doua sesiune a cursurilor de publicitate online asa cum aflu de la el de pe blog dar vine si cu un set de concluzii interesante, semn ca editia precedenta nu a ramas fara ecou. Bineinteles, exista intotdeauna un set de intrebari pe care si le pune trainerul, mai ales atunci cand incep sa vina semnale din mai multe directii: “pot fi impartial?”, “ce castig invatandu-mi clientii sa optimizeze un buget de promovare si ce pierd”, “ce cred ceilalti despre trainigul meu?” etc

Personal nu cred ca ideea “eu stiu ceva ce nu stiu ei” functioneaza ca avantaj pe termen lung pentru nici una dintre parti, fie ca vorbim despre client sau despre agentie. Mai devreme sau mai tarziu cineva se va destepta si primul lucru pe care il va reprosa partenerului sau va fi lipsa de deschidere si de transparenta. Pe de alta parte, a discuta cu un partener care stapaneste aceleasi notiuni ca si tine, te ajuta sa optimizezi timp si bani.

Cum este sa lucrezi intr-o agentie si sa te sune un client din 30 in 30 de minute pe motiv ca nu i se vede bannerul? Cum este sa-i umpli clientului site-ul de vizitatori si sa nu vanda nimic? Aceste detalii, aparent neimportante, functioneaza ca liant in relatia client-agentie. Daca vom intelege cum functioneaza publicitatea online va fi usor sa trecem la un alt nivel, mai bun, mai eficient si mai profesionist.

Nu doresc sa intru in detalii. Mai multe poti afla chiar de la Doru, la cursul de publicitate online.

Reversul aspirantului la locul 1

Nu cred ca a existat companie pentru care sa lucrez si sa nu fiu intrebat: “voi pe ce loc sunteti?”. Fie ca lucram in retail sau in publicitate, aceeasi intrebare ma lovea aproape la fiecare intalnire. A fost o vreme cand presiunea de a fi numarul unu era atat de mare incat vedeam doar inainte si nu prea ne interesa ce lasam in urma. Actiunile de marketing erau setate doar pe directia inainte. Wrong way!

Ma uit acum in jur si imi dau seama ca majoritatea afacerilor care sufera sunt cele care si-au dorit mai mult, nu cele care si-au dorit mai bine. Din pacate acesta nu este doar un simptom al retailului, insa aici este cel mai vizibil. Frenezia cu care s-au deschis banci sau farmacii este incredibila. Frenezia cu care retailerii offline de electrocasnice, de exemplu, au deschis magazine pe suprafete de sute de metri patrati in orase de doar 40,000 de locuitori – majoritatea lor depinzand de job-ul la un combinat din apropiere – este de asemenea un indicator al acestei obsesii. Costul rezultat din hranirea acestui orgoliu este mult prea mare si devine si mai mare atunci cand simti ca te apropii de numarul unu. Continue reading Reversul aspirantului la locul 1

Angajatii ca purtatori de brand

sofer-in-trafic2.jpgIntotdeauna m-am intrebat de ce corporatii atat de mari si cu o reputatie foarte buna simt nevoia sa isi dea singure “bile negre” cu astfel de anunturi. Pentru cine nu este familiarizat, pe masina este postat urmatorul mesaj: “Sofer indisciplinat in trafic? Sunati la numarul 080 xxxx!”

Ma intreb cui foloseste? Deci, compania plateste pentru acest serviciu pentru ca “cetatenii de bine” sa-i reclame angajatii pentru parcari aiurea, taiatul fetei in trafic si alte lucruri pe care pana la urma voit, nevoit sau din greseala, cu totii le facem. Come on!

Cu alte cuvinte, ma duc si negociez contracte, aduc companiei vanzari si un manager care a ales cea mai costisitoare alternativa pentru ca el sa se debaraseze de orice responsabilitate, imi pune din start eticheta de fraier.

Nici o companie nu cred ca isi poate plati angajatii pe masura dorintelor lor, insa climatul bazat pe respect reciproc nu costa pe nimeni nimic. Respectul este de cele mai multe ori un factor motivant mult mai puternic, iti loializeaza angajatii si ar trebui sa inceapa sa functioneze inca de la primul interviu. Angajatii isi vor respecta job-ul la fel de mult pe cat sunt de respectati.

Imaginea de mai sus imi aduce aminte de un sef zelos care mi-a spus odata, “Daca ai probleme cu sclavii astia, imi spui mie”. Bineinteles ca “sclavii” erau de fata.

Lucrurile stau de fapt mult mai simplu. Atata timp cat porti insemnele companiei trebuie sa accepti ca esti asociat cu compania respectiva. Perceptia despre o companie nu va fi formata pe de-a intregul datorita marketing-ului ci datorita relatiei pe care o au clientii cu angajatii acesteia. Ori aceste mesaje nu fac decat sa ma discrediteze din start ca angajat. La randul tau trebuie sa fii constient ca un sofer pe care il injuri in trafic, maine poate fi clientul tau.

Samsung European Forum 2009

dscf1101.JPGUn eveniment la care am participat luna trecuta la Viena ca reprezentant Fit Distribution (PCfun) printre alte sute de participanti din tari europene.

Privind putin in istoria Samsung este uimitor cum o companie care a inceput cu o viziune simpla, “sa faca tehnologia disponibila tuturor” a trecut intr-un timp relativ scurt la o viziune mult mai futurista,  “lider in miscarea de convergenta digitala”. Cele mai multe companii cu pretentii si aspiratii inalte incep prin a-si scrie o idee calauzitoare, o viziune, insa putine sunt cele care reusesc sa ajunga acolo unde si-au propus. Motivele sunt multiple insa cele mai frecvente sunt:

1. Managerii nu reusesc sa transfere suficient de bine ideea la nivel executiv.

2. Ideea este inteleasa, dar nimeni nu reuseste sa fie consecvent cu ea reactionandu-se haotic in functie de actiunile competitiei.

Evenimentul a avut ca scop in primul rand prezentarea unor game de produse noi, accentul punandu-se tot mai mult pe claritatea imaginii digitale, interconectivitate si conectare la internet si nu in ultimul rand pe componenta ecologica. Continue reading Samsung European Forum 2009

Mi-am luat-o de 1 aprilie

Pur si simplu nu am mai stat sa ma gandesc ce zi este, sa analizez, sa rog pe altcineva sa acceseze site-ul sau sa fac alte verificari. Am deschis site-ul si am vazut negru in fata ochilor (la propriu si la figurat) atunci cand am vazut asta:

pcfun-rip.jpg

Ce sa zic, felicitari baietilor de la web (George, Dan) lui Geo si lui Traian care s-a dovedit a fi un bun actor alimentand si mai mult disperarea mea in cele cateva minute care au trecut pana ce mi-au dezvaluit farsa 🙂